Titanicul nestiut
La bordul Titanicului erau patru valize cu opium. De asemenea la bordul acestui vapor inedit era si John Jacob Astor IV, care era sta-stranepotul lui John Jacob Astor, a ceri avere consta in opium, comertul cu blanuri si imobiliare. Nici opiumul si nici macar Astor nu au reusit sa ajunga in New York. Nuami la 5 ani dupa scufundarea Titanicului, Congresul SUA a interzis opiumul, insa acesta era in continuare foarte folosit in toate genurile de practici mediale si tratamente.
Cu un an mai tarziu, Congresul Statelor Unite au inaintat Pure Food si Drug Act, cerand sa fie facuta o etichetare a continuturilor de medicamente brevetate de catre companiile farmaceutice. Drept rezultat, disponibilitatea opiumului a fost serios refuzata.
In anul 1909, prima interzicere federala a drogurilor a fost inaintata de catre Congres, evidentiind importanta opiumului. Din nu stiu care motiv, opiumul era inca transportat catre SUA in anul 1912, atunci cand Titanicul s-a scufundat. Doi ani mai tarziu, in anul 1914, Congresul a inaintat Actul Harrison Narcotics, care incerca sa infranga dependenta de droguri (in special cocaina si heroina) prin cererea expresa catre doctori, farmacisti si alte cadre medicale sa perceapa o taxa celor care voiau sa cumpere dorguri medicale prescrise.
Un alt pasager la clasa I a fost si Harry Anderson, un broker din New York City care se intorcea in America dupa o vizita in Anglia. Acesta era insurat si traia in New York City alaturi de sotia lui, care nu a mers in Anglia cu el. Cu toate acestea, se pare ca omul avea totusi compaie, un catel. Anderson a supravietuit scufundarii navei, scapand in barca de salvare cu numarul 3. Totusi, cainele, si-a intalnit soarta impreuna cu alti 8 din 12 caini care au fost pe nava, si a ajuns sa se scufunde odata cu Titanicul. Mai tarziu, acesta a cerut o polita de asigurare in valoare de 50$ pentru pierderea cainelui sau Chow.
Leave a comment