Radarele în banda L operează la lungimi de undă cuprinse între 15-30cm şi frecvenţe cuprinse între 1-2GHz.

Radarele în banda S operează la lungimi de undă cuprinse între 8-15cm şi frecvenţe cuprinse între 2-4GHz. Din cauza lungimii de undă şi a frecvenţei, semnalele radarelor în bandă S nu sunt uşor de atenuat. Lucrul acesta le face utile în observaţii meteorologice la distanţă şi/sau de aproape.

Radarele în banda C funcţionează la lungimi de undă de 4-8cm şi la frecvenţe de 4-8GHz.

Radarele în banda X funcţionează la lungimi de undă de ordinul a 2,5-4cm şi la o frecvenţă de 8-12GHz. Din cauza faptului că are cea mai mică lungime de undă, radarul în Bandă X este mult mai sensibil şi poate detecta particule mai mici.

Radarele în banda K funcţionează la lungimi de undă de ordinul a 0,75-1,2cm şi la o frecvenţă corespunzătoare de 27-40GHz şi 12-18GHz.

Radare polarimetrice sunt radarele meteorologice Doppler cu funcţionalităţi suplimentare de transmitere şi procesare pentru a permite calcularea informaţiilor adiţionale în ceea ce priveşte direcţionabilitatea undei electromagnetice şi energia primită. Marea majoritate a radarelor transmit şi primesc unde radio cu o singură polarizare orizontală.

Radarele polarimetrice pe de altă parte, transmit şi recepţionează ambele polarizări verticale şi orizontale. Deşi sunt multe căi diferite de a amesteca laolaltă pulsurile orizontale şi verticale într-o schemă de transmisie, cea mai comună metodă este de a se alterna între polarizările orizontale şi verticale cu fiecare puls succesiv. Aceasta va fi prima dată orizontală, apoi verticală, apoi orizontală, iar verticală etc. După fiecare puls transmis, există o perioadă scurtă de ascultare în timp ce radarul primeşte şi interpretează semnalele reflectate de la nor.

Pentru că radarele polarimetrice transmit şi recepţionează două polarizări ale undelor radio, uneori mai sunt numite şi radare cu dublă polarizare. Meteorologia este domeniul în care se întâlnesc cele mai multe aplicaţii ale radarului.